ÎNGRIJORĂTOR. Bolile cardiovasculare omoară mai mulți români decât cancerul. În UE, ne aflăm pe ultimele locuri în ceea ce privește speranța de viață, atât la bărbați, cât și la femei

Cazurile de infarct miocardic s-au menținut la un nivel de aproximativ 15.000 de pacienți atât în 2019, cât și în 2018, iar mortalitatea prin boli cardiovasculare, ponderată cu reducerea populației României, a crescut în ultimii 16 ani, a declarat Prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Senatului UMF Carol Davila, membru corespondent al Academiei Române, președintele Societății Române de Cardiologie (SRC), șef al clinicii de cardiologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență din București (SUUB).

Într-un interviu în exclusivitate acordat cotidianului Gândul.ro, Prof. Dragoș Vinereanu a afirmat că la capitolul mortalitate prin boli cardiovasculare, România este mult peste media europeană. Concret, la noi în țară, mai bine de 60% dintre români mor prin boli cardiovasculare, în timp ce în Uniunea Europeană (UE), media este de doar 50 de procente. Și aici ne referim, în principal, la decesele prin infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC), precum și insuficiența cardiacă, stadiul final de evoluție a majorității bolilor cardiovasculare.

Dragoș Vinereanu îndeamnă la intervenții prompte în condițiile în care concetățenii noștri s-ar afla în situații medicale critice și spune că „în infarct, timpul înseamnă miocard salvat”.

Întrebat fiind cum este să răspunzi de inima cuiva, la propriu, în momentele dificile de intervenții complexe, renumitul profesor universitar a afirmat că greșeala fatală este să te crezi Divinitatea.

Chiar și așa, mai ales în condițiile avansului tehnologic fantastic, mâinile de aur ale medicilor rămân unelte de neîntrecut în lupta pentru viață.

Chiar și renumitul medic își recunoaște limitele de om, după jumătate de zi petrecută uneori în sala de operație: „Robotul suntem noi pentru că, la un moment dat, ne comportăm ca niște roboței după 12 ore de stat în sala de intervenție”.

Gândul.ro: Domnule profesor, unde se situează România în acest moment, în ceea ce privește incidența bolilor cardiovasculare, dacă ar fi să ne raportăm la statele vecine din blocul comunitar?

Dragoș Vinereanu: Din păcate, stăm prost în continuare. Bolile cardiovasculare omoară două treimi din români, în timp ce cancerul doar o cincime. Dacă este să ne comparăm cu celelalte țări din Uniunea Europeană (UE), ne situăm deasupra lor. Și asta deoarece, în UE, rata de mortalitate prin boli cardiovasculare este de 50%, în timp ce, la noi, aceasta este de peste 60%.

Această mortalitate mare, datorată bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC), respectiv insuficiența cardiacă), determină o scădere a speranței de viață a românilor. Ca atare, dacă ne comparăm din nou cu media UE, ne aflăm pe ultimele locuri în ceea ce privește speranța de viață, atât la bărbați, cât și la femei.

Gândul.ro: Ce facem în acest caz? Cum putem diminua această curbă a mortalității? Este prevenția o soluție?

Dragoș Vinereanu: Într-adevăr, bolile cardiovasculare ar trebui să reprezinte o prioritate națională atât pentru prevenție, precum și pentru tratament. Dacă pentru tratament, lucrurile stau relativ favorabil, în sensul că există cele trei acțiuni prioritare ale Ministerului Sănătății (MS) pe urgențe, și anume pe tratamentul infarctului de miocard, pe tratamentul AVC și pe moartea subită cardiacă, în ceea ce reprezintă prevenția cardiovasculară, în continuare nu avem un program național de prevenție. Și asta după un deceniu de când am demarat discuțiile cu MS, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu toți factorii implicați pentru a realiza acest program.

Vestea bună este că, în urmă cu circa o lună, împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și cu alți parteneri, Societatea Română de Cardiologie (SRC) a depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru un program de screening și de prevenție cardiovasculară. Vedem dacă reușim să câștigăm de această dată, dacă vom avea susținerea necesară și dacă vom putea să-l implementăm la nivel național. Este o competiție, încă nu știm rezultatul.

Gândul.ro: Care a fost cauza lipsei existenței prevenției?

Dragoș Vinereanu: Toți au fost foarte drăguți, toți au spus că ne susțin, dar nimeni nu ne-a dat bani. Intențiile sunt bune, dar până la urmă un program de prevenție costă, iar efectele acestuia se văd peste 15-20 de ani. Aici nu-i ca la programul de tratament intervențional al infarctului, în care, după un an, mortalitatea intraspitalicească în infarct se redusese la jumătate. Adică de la 13%, undeva la sub 6%.

Gândul.ro: Dar costurile sunt mai mari să tratezi, decât să previi, nu-i asa?

Dragoș Vinereanu: Ideea este să nu faci infarct, să nu faci AVC, boli care au complicații importante, care au mortalitate mare în continuare, care duc la incapacitate temporară a pacientului, incapacitate de muncă, adaptare socială, profesională ș.a.m.d. Consecințele sunt grave în cazul acestor boli. Mult mai important este să le previi. Numai că efectele unui program de prevenție nu se văd peste noapte. Programul finlandezilor, care este unul dintre cele mai renumite programe de prevenție cardiovasculară, început în 1972, a obținut efecte de reducere a mortalității cardiovasculare și a mortalității prin infarct după aproape 15 ani. Nu ne așteptăm la niște efecte imediate spectaculoase.

Gândul.ro: Dar avem un exemplu, și ca el mai multe.

Dragoș Vinereanu: Avem multe exemple pentru că, între timp, și polonezii, și sârbii au demarat programe de prevenție cardiovasculară, iar Marea Britanie are ceva similar de câțiva ani. Sunt foarte multe țări care au dezvoltat programe importante de prevenție cardiovasculară, care își demonstrează eficiența, dar și-o demonstrează în timp.

ALARMĂ: Durere intensă, localizată în mijlocul pieptului!

Gândul.ro: Domnule profesor, cum recunoaștem un infarct miocardic?

Dragoș Vinereanu: În cazul infarctului, noi am încercat să promovăm cât mai mult, la nivel populațional, în mass-media, primele simptome. A existat, la un moment dat, un mesaj foarte frumos adresat de către SRC și care a fost, într-adevăr, promovat de anumite televiziuni, ceea ce a fost foarte bine. Mulțumesc pe această cale marelui actor Florin Zamfirescu fiindcă ne-a ajutat cu acel mesaj, în care dânsul, cu talentul actoricesc remarcabil pe care îl are, explică foarte frumos, în câteva cuvinte, care sunt simptomele de debut ale infarctului de miocard.

Vorbim aici de durerea, intensă de obicei, localizată în mijlocul pieptului, care nu cedează și care determină transpirații reci, respirație grea, o stare generală de rău. Acestea sunt simptomele care, neapărat, trebuie să fie considerate, până când această suspiciune este eliminată, ca un infarct de miocard. Ca atare, cum apar aceste simptome, durere intensă în piept care poate iradia și în gât sau pe mână, însă nu obligatoriu, însoțită uneori de respirație grea, de transpirații reci, senzație de rău, în momentul acela se apelează 112. Vine Salvarea, se face ECG, iar medicul decide ce se face mai departe, dacă duce pacientul la spital sau nu. Multe informații pentru pacienți privind infarctul miocardic, precum și celelalte boli cardiovasculare, se găsesc pe site-ul SRC – www.cardioportal.ro.

Gândul.ro: Nu intervenim sub nicio formă?

Dragoș Vinereanu: De principiu, nu prea avem cu ce să intervenim. Dacă este un pacient care se știe cu dureri în piept, atunci poate lua nitroglicerină. Se iau una-două tablete de nitroglicerină, dacă pacientul are în casă. Cum, de obicei, infarctul apare la persoane care nu au un trecut de boală coronariană ischemică și nu au nitroglicerină, cel mai corect este să sunăm urgent la 112.

Gândul.ro: Dacă stopul cardiovascular apare pe stradă, care sunt manevrele pe care ar trebui să le întreprindem până vine Ambulanța?

Dragoș Vinereanu: Dacă o persoană face stop cardiovascular, atunci lucrurile se schimbă complet. În primele două ore, aproximativ jumătate dintre pacienții cu infarct au un risc foarte mare să facă stop cardiovascular.

Dacă îl fac pe stradă, atunci trebuie aplicate măsurile de „basic life support”, și anume pacientul rămâne pe spate, se eliberează gâtul, se facilitează posibilitatea de a respira, se înclină capul un pic pe spate, se începe respirația artificială și masajul cardiac, preferabil de către două persoane. Evident că dacă există un defibrilator în preajmă, atunci acesta trebuie folosit.

Gândul.ro: Mesajul este, domnule profesor Vinereanu, să nu fim ignoranți.

Dragoș Vinereanu: Cei care pleacă în momentul în care un om cade pe stradă, considerând că este beat sau are cine știe ce alte probleme, cel puțin moral se fac vinovați față de ce se întâmplă cu persoana respectivă. Trebuie să intervenim rapid, trebuie să vedem ce s-a întâmplat și să chemăm cât mai repede 112, astfel încât intervenția specializată să se petreacă în cel mai scurt timp cu putință. În infarct, timpul înseamnă miocard salvat.

Acum avem 17 centre performante de angioplastie primară la nivelul întregii țări și un sistem de urgență care funcționează repede, interconectat, cu transmitere de imagini etc. Putem fi pregătiți, putem ști că vine pacientul cu infarct, că vine cu salvarea SMURD, că vine cu sistemul de Ambulanță, că vine cu elicopterul, noi suntem pregătiți și, imediat, pacientul merge în sala de cateterism și se aplică măsurile de angioplastie primară.

Gândul.ro: Tehnica a evoluat foarte mult. Observăm roboți care, asistați de medici specialiști, intervin pe cazuri dificile.

Dragoș Vinereanu: Din păcate, în cardiologie tehnologia bazată pe roboți încă nu are utilizare la scară largă. Sunt diferite experimente care se fac prin utilizarea anumitor tipuri de roboți pentru tehnici intervenționale. Necazul este însă că, cel puțin deocamdată, robotul suntem noi pentru că, la un moment dat, ne comportăm ca niște roboței după 12 ore de stat în sala de intervenție.

Al doilea mare dezavantaj este că toate aceste proceduri despre care vorbeam, și anume angioplastia primară, implantarea de valve cardiace, închiderea de defecte septale, diferite proceduri prin care se taie diferite circuite din inimă la pacienții cu aritmii, se fac sub radiații. Ca atare, noi purtăm echipamente de protecție care reprezintă o cantitate de plumb apreciabilă. La un moment dat am cântărit șorțurile noastre și ele erau undeva în jur de 10-12 kg.

Gândul.ro: La 10 kilograme șorțul, cu 3-4 ore de stat într-o intervenție, automat vă pomeniți cu probleme de coloană cervicală etc.

Dragoș Vinereanu: Probleme cu coloana, cu tot ceea ce înseamnă aparatul locomotor. Stai nemișcat mult timp, stai sub acele 10 kilograme de plumb, ca să nu mai zic că ești leoarcă după prima jumătate de oră, oricât de mică ar fi temperatura în sală. Plumbul acela este ca o seră în care stai îmbrăcat.

Gândul.ro: Cum este să țineți în mână inima unui om? Unii spun că situația dă un sentiment de Divinitate…

Dragoș Vinereanu: Cea mai mare greșeală să te crezi Divinitatea. Aceasta este o greșeală pe care, uneori, o fac medicii și pe care întotdeauna, împreună cu colegii mei, cu rezidenții, cu oamenii cu care am lucrat, am încercat să o combat cât mai mult.

Nu putem fi Divinitatea, nu putem decide noi. Noi trebuie să facem tot ceea ce știm mai bine pentru oricare dintre pacienții pe care îi primim, fără să ne gândim o clipă la faptul că avem cine știe ce puteri divine asupra lor și putem să luăm noi decizii.

Avem niște ghiduri clare care ne spun ceea ce trebuie să facem, o experiență pe care trebuie s-o folosim, protocoale pe care trebuie să le urmăm. Noi suntem medici, avem un jurământ pe care l-am depus, jurământ care a apărut în urmă cu mii de ani și care a rămas la fel până în ziua de astăzi.

Gândul.ro: Este o nebunie cu acest Coronavirus. Ar trebui să ne speriem sau nu de Covid-19? Bolile asociate pot genera tot felul de condiții în care acest virus ar putea fi mult mai agresiv.

Dragoș Vinereanu: Așa cum știm din datele publicate de OMS, dacă este să ne uităm pe curba de mortalitate în funcție de vârstă, știm că populația vârstnică are mortalitatea cea mai mare. Vorbim de aproximativ 18%, față de populația tânără unde mortalitatea scade sub 1%. De ce populația vârstnică este mai afectată? Pentru că, evident, este prezentă imunodepresia și diferitele co-morbidități, boli asociate pe care le are această populație.

Covid-19, în primul rând, determină afectare pulmonară, dar orice afectare pulmonară, la un pacient vârstnic, nu are cum să nu afecteze și cordul, fiind două structuri anatomice care sunt legate în serie, de fapt. Ca atare, orice afectare cardiacă pre-existentă, începând de la simpla hipertensiune și mergând până la forma extremă de afectare cardiacă – sindromul de insuficiență cardiacă, reprezintă factori de risc pentru morbiditatea și mortalitatea infecției cu COVID-19.

De aceea, pacienții care se știu cu boli cardiovasculare trebuie să aibă mare grijă, să evite aglomerațiile, să respecte recomandările publice făcute de Ministerul Sănătății, să-și ia tratamentul, să-și mențină compensată boala cardiovasculară.

Dacă la cel mic semn care ar putea sugera o infecție cu Coronavirus sau, pur și simplu o infecție gripală, fiindcă este absolut același lucru din punct de vedere al bolilor cardiovasculare, cei vizați trebuie să se ducă la medicul de familie, eventual la medicul specialist, dacă este cazul, pentru a nu apărea o decompensare a bolii cardiovasculare care poate duce fie la deces sau la alte complicații care se tratează cu mult mai greu și care pot fi cu alte dizabilități în timp.

Sursă foto: Gândul.ro